Ce am descoperit la A Doua neConferinţă UpGrade în Educaţie

La a Doua neConferinţă UpGrade în Educaţie, din 24 octombrie, am făcut mai multe descoperiri, fiecare interesantă, provocatoare şi inspiraţională în felul său. Ţin să le împărtăşesc cu voi:

P1310566Violeta Branişte, învăţătoare de 31 de ani la Hârtopul Mare, Criuleni, care nu renunţă să caute, să schimbe, să înveţe. Mi-a spus că se străduieşte mult să aducă schimbarea în şcoală şi că îi este greu cu mulţi dintre colegi, părinţi, dar se bucură că din când în când câte un coleg îi spune: “Ştii, ai avut dreptate atunci”. Iar la final, dna Braniște mi-a spus că pleacă de la neConferință cu idei de lucru pe doi ani înainte.

Elena Mocanu, învățatoare, proaspătă absolventă de pedagogie, care în acest an are prima promoție de copii și care mi-a spus că nu vrea să ajungă ca unii dintre colegii ei care spun mereu ”Of, copii ăștia. Of, munca asta. M-am săturat. Nu mai vreau să vin la școală.”. Deocamdată, spune Elena, parcă în fiecare duminică îmi doresc să merg a doua zi la școală, iar părinților le-am spus la prima ședință că despre rezultate încă nu vă pot spune mare lucru, noiIMG_8630 acum de abia semănăm semințe, iar ele vor încolți mai târziu. Nu știu cum să fac, să găsesc echilibrul, mi-a mai spus Elena. Regula zice că în primele luni de școala lecția trebuie să dureze 35 minute și să nu dai teme pentru acasă și să faci mai mult jocuri, pentru că e proces de adaptare la școală, dar conform programei nu reușesc să-i învăț pe toți a scrie în 35 de minute, fără să le dau teme. Cum să găsesc acest echilibru încă nu știu.

Tamara Curtescu-Marinciuc, profesoară de matematică, preşedinte  al Asociaţiei Obşteşti ,,ICAR” pentru copii dotaţi cu aptitudini la matematică și şefă de direcţie la Direcţia generală educaţie, tineret şi sport Chişinău care ştie să înveţe din propriile greşeli şi are deschiderea de a împărtăşi această experienţă şi cu ceilalţi. Ne-a povestit cum în peste 20 de ani de muncă la Centrul ICAR a înţeles că nu medaliile şi diplomele îi motivează pe copii, ci oportunităţile de a-şi pune în valoare personalitatea, că nu accentul pe greşeală îi ajută să fie mai buni, ci încurajarea şi sprijinul, că talentul şi excelenţa pot fi oriunde, de aceea e bine să oferi şansa de a încerca tuturor celor interesaţi şi nu doar celor ce dau “semne” de excelenţă.

Am mai descoperit că suntem mai mulţi cei care simţim nevoia de mai multă libertate în educaţie. Cu dna Tamara Curtescu-Marinciuc şi Cristina Lisii de la MiLab am căzut de acord că programa şcoalară e necesară pentru cei care simt nevoia unui reper, dar cei care ştiu ce vor au dreptul la mai multă libertate în a alege ce învaţă şi cum învaţă. Ar fi bine să fie mult mai uşor să creăm alternative educaţionale, să nu fim constrănşi de rigorile unei curricule, a unor examene standart, să fie mai puţină birocraţie şi mai multă deschidere pentru alternativele educaţionale şi chiar să fie încurajate. Tot în această discuţie am fost deacord cu Cristina Lisii care spunea că nu putem cere Ministerului să renunţe la monopol în educaţie, acest monopol se va risipi de la sine dacă vor apărea şi alţi poli de iniţiativă, cum ar fi UpGrade în Educaţie. Ţine de fiecare dintre noi să ne asumăm schimbarea pe care ne-o dorim.

P1310576Am cunoscut-o cu plăcere şi pe Rodica Boguş, profesoară de limba şi literatura română la Orhei, de 4 ani, dirigintă în acest an la clasa a 5-a, pe care am simţit-o dornică de a împărtăşi şi învăţa experienţe despre relaţionare, despre capacitatea noastră de a ne înţelege şi accepta pe noi şi de a-i înţelege şi accepta pe alţii. Mi-a plăcut că a venit să caute răspunsuri, oferind mai întâi propriile ei soluţii pe care le aplică cu părinţii şi elevii.

A fost o bucurie să comunic cu Pavel Cerbuşcă, vice-director la Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pedagog cu vocaţie şi viziune, care înţelege atât de limpede de ce şcoala nu este doar un loc de muncă pentru profesori, ci mai întâi de toate un mediu care oferă servicii educaţionale, pornind de la nevoile copiilor. Şi ştie cum să facă acest lucru. Iar următoarea întâlnire UpGrade în Educaţie va fi pe tema propusă de dumnealui – Şcoala Altfel. Cum construim o şcoală pentru elev, pornind de la elev.

IMG_8601I-am descoperit şi pe tinerii de la Liceul Academiei de Științe, Cătălina, Anastasia, Petru, Alexandru, încrezători, responsabili și pozitivi. Sper că și pentru ei experiența de la neConferință a fost o descoperire. Mi-au plăcut observațiile lor făcute atunci când la fianlul întâlnirii răspundeam la întrebarea: Ce vom face din cele învățate la neConferință? Alexandru spunea că de acum încolo nu va mai da atât de multă importanță notelor, iar Petru spunea că a înțeles că atunci când vrei să faci ceva, poți pur și simplu să faci, nu ai nevoie de aprobarea nimănui. Și mai spunea Petru că profesorii ar trebui să discute mai mult cu elevii, lecțiile nu sunt interesante când vorbește doar profesorul, să ne întrebe ce știm, ce ne interesează, așa relația noastră ar fi mai interesantă.

L-am mai descoperit pe Mihai Calestru de la Asociația Internațională pentru Educație, preocupat de lipsa profesorilor tineri în școli, dar și a bărbaților. Copiii trec 12 ani prin școală fără să aibă suficiente modele masculine. Iar pentru profesorii tineri, care caută oportunități și în afara școlii, sistemul ar fi bine să fie mai flexibil și mai deschis, chiar dacă aceștia sunt dispuși să lucreze doar cu jumătate de normă în școală, ei ar putea fi catalizatori ai comunității în ansamblu, inițiând proiecte de dezvoltare. Şi astfel am ajuns la ideea că o şcoală poate fi un mediu de învăţare pentru întreaga comunitate, nu doar pentru copii, poate fi locul în care, în diverse contexte, se întâlnesc toate generaţiile şi fac transfer de experienţă şi opinii. De exemplu, sala de sport dintr-o şcoală ar putea fi deschisă, după ore, pentru toată comunitatea.

P1310571Am mai descoperit energia Laurenției Filipschi de la Junior Achievement, deschiderea şi hotărârea Zinaidei Soroceanu de la Applied Scholastics, căldura Ludmilei Adamciuc de la AIESEC, optimismul şi interesul pentru educaţie a Angelei Rotaru de la FISC (da, FISC, nu am greşit), curiozitatea Anei Perciun, o mamă conştientă şi interesul Tatianei Chihai, educatoare la Mileştii-Mici, umorul lui Iosif Moldovan de la CIDDC, spiritul de cooperare a Svetlanei Dieva, datorită căreia am descoperit cum e să primeşti flori de la o profesoară.

Toţi ei, plus cei pe care i-am revăzut cu plăcere la neConferinţă, sunt oameni pe care aş vrea să-i văd mai des, la întâlnirile UpGrade ce vor urma şi nu numai. Pentru că UpGrade în Educaţie înseamnă mai întâi de toate oameni care te inspiră prin ceea ce sunt, îţi dau încredere prin ceea ce fac şi te provoacă cu felul lor de a pune întrebări. Iar neConferinţa este o ocazie de a cunoaşte astfel de oameni.

Pentru voi cum a fost A Doua neConferinţă UpGrade în Educaţie? Ce oameni şi idei aţi descoperit?

Advertisements

Cum se pupă Creativitatea cu Libertatea și Responsabilitatea. Ce înseamnă Open Space Technology. Mic ghid de orientare.

Formatul neConferință are la bază teoria Open Space Technology a lui Harrison Owen, care, în principiu explică cum se pupă învățarea creativă și profundă cu libertatea și responsabilitatea. Îți prezentăm un mic ghid de orientare în principiile acestei teorii, ca să ai o imagine cât mai clară despre Prima neConferință UpGrade în Educație și rolul tău în desfășurarea acestui eveniment.

1. Necesităţile Open Space

Pentru buna desfăşurare a unui eveniment Open Space, trebuie să avem în vedere cele 4 componente de bază care crează acest Spaţiu deschis:

  • Tema: tematica evenimentului trebuie să fie foarte actuală şi incitantă, deoarece în jurul ei se vor construi şi focusa discuţiile. Trebuie să ne uităm la prezentarea tematicii evenimentului ca la acel paragraf introductiv dintr-o poveste frumoasă pe care mai departe o vor crea participanţii.
  • Grupul: trebuie să fie interesat şi dedicat temei. Elementele cheie pentru o învăţare creativă şi profundă sunt libertatea şi responsabilitatea. Libertatea permite explorarea şi experimentarea, iar responsabilitatea asigură că cele două componente ale libertăţii să fie respectate cu rigoare. Cu toţii trebuie să înţelegem că libertatea noastră are ca precondiţie identificarea intereselor şi dedicarea noastră spre atingerea acelor interese.

Participarea în grup este una voluntară. Oamenii sunt acolo pentru că îşi doresc acest lucru.

În acelasi timp, grupul trebuie să ştie ce urmează să se întâmple. Un grup informat corect despre modul de desfăşurare al evenimentului şi regulile acestuia, contribuie esențial la funcționalitatea discuțiilor. Un grup neinformat poate fi distructiv.

Dimensiunea grupului nu este foarte importantă, dar pentru o desfăşurare cât mai relaxată a discuţiilor, grupul nu poate fi mai mic de 20 şi mai mare de de 400 de persoane.

  • Spaţiul: spaţiul de desfăşurare este foarte important, însă nu trebuie să fie elaborat sau elegant. Comfortul este cuvântul de bază. Este necesară existenţa unei camere mari, în care să încapă întregul grup şi care să acomodeze şi alte facilităţi ale spaţiului de lucru comun. Sunt necesare doare scaune cât mai mobile, pentru ca participanţii să se mişte cât mai uşor dintr-un grup de interes în alt grup de interes.
  • Timpul: timpul de desfăşurare al evenimentului este de minimum 8 ore şi poate dura pâna la 3 zile.

Ceea ce este foarte important într-un astfel de eveniment, este integritatea timpului. Grupul nu trebuie întrerupt, toţi cei care participă trebuie să fie acolo de la început până la sfârşit. Prezentările şi discursurile trebuie să aibă loc la început, pentru a nu întrerupe partea de discuții.

Structura de desfăşurare a unui Open Space:

Un eveniment Open Space nu are o agendă foarte stabilă, însă are un schelet de bază care asigură buna desfăşurare a discuţiilor şi susţine implicarea activă şi responsabilă a participanţilor.

Scheletul de bază al unui eveniment Open Space se formează după următoarele repere:

  • Deschiderea: Discuţiile trebuie să aibă o deschidere informală, relaxată. Prezentările sau exerciţiile de cunoaştere sunt elemente foarte folositoare pentru a crea participanţilor o senzaţie de apartenenţă.
  • Stabilirea ordinei de zi
  • Open Space: perioada în care grupul face activităţile preconizate
  • Anunţurile: sunt curpinse în ordinea de zi şi se fac la începutul întâlnirii.
  • Ştirile de seară: pentru evenimentele care se desfăşoară pe mai multe zile. Aceste ştiri sunt, de fapt, mici rezumate ale zilei de lucru.
  • Petrecerea de final: acesta nu se planifică, dar se întâmplă în spiritul filozofiei Open Space. Aceasta trebuie să aibă loc prin implicarea voluntară şi creativă a fiecărui participant.
  • Incheierea este simplă, dar serioasă. Nu presupune discursuri, dar anunţă concluziile discuţiilor, paşii următori care au fost identificaţi, observaţii despre modul de desfăşurare al evenimentului.
  • Rapoartele finale sunt realizate de liderii evenimentului şi prezentate post eveniment.
  • Pauzele de masă nu sunt listate în ordinea de zi, deoarece odată începute discuţiile în grupuri pe ateliere, nu se prea întâmplă lucruri care să nu fie importante. Pentru a evita întreruperile sau sincopele în discuţie, un bufet care să stea la dispoziţia participanţilor este mai mult decât suficient pentru buna desfăşurare a lucrurilor.

 

3. Despre cei care inițiază grupul de discuție

Sarcinile inițiatorilor sunt destul de simple la prima vedere, însă foarte tricky. Simplitatea derivă din faptul că grupul își va genera proprii lideri. Greutatea începe atunci când inițiatorii grupului trebuie să lase acest lucru să se întâmple. Grupul de iniţiativă trebuie să genereze tema întâlnirii în așa un mod, încît să incinte și să atragă viitorii participanți, trebuie să găsească locul de desfăşurare și să construiască scheletul întâlnirii.

Partea complicată a organizării acestui gen de eveniment este să reuşeşti să lași ca lucrurile să se construiască fără a deţine controlul absolut. Pentru inițiatorii obişnuiţi cu lucruri concrete, care trebuie controlate, acest gen de atitudine este foarte contra-intuitivă. Atunci când știm cu exactitate ceea ce urmează să facem și unde ne îndreptăm, controlul este esențial. Controlul este ceea ce definește un management de calitate. Problema apare atunci când controlul la nivel de lider este absolut.

Liderii deschiși înspre inovație și care înțeleg progresul, știu foarte bine cum să gestioneze lucrurile care nu sunt sub controlul lor. Liderul axat pe control este menit eșecului. Ghandi descrie liderul ca unul care intuiște în ce direcție se mișcă parada, după care fuge să ajungă în față. Liderul trebuie să ofere direcționare, să traseze acel punct de focalizare. Detaliile revin trupelor. Asta presupune, evident, că liderul acordă încredere trupelor.

În cadrul Open Space există 4 principii și 1 regulă care servesc drept ghid atât pentru lideri, cât și pentru participanți.

1. Oricine vine este cel care trebuie să vină. Asta nu înseamnă că inițiatorii nu trebuie să depună eforturi pentru a-i aduce la masa de discuții pe acei oameni relevanți tematicii, însă atunci când evenimentul începe nu mai are sens să te focalizezi pe oamenii care ar fi trebuit să vină și nu au venit. Cei care au venit sunt cei care contează.

2. Orice se întâmplă este lucrul care trebuie să se întâmple. Așteptările sunt critice. Trebuie să fii pregatit să fii surprins. Cei care vin la un astfel de eveniment cu un scop precis și așteptări concrete, vor ajunge să se frustreze. Mai mult de atât, vor rata lucrurile pozitive și utile care se întâmplă. Pentru că acel grup nu se va mai reuni așa niciodată. Si întotdeauna poți să profiți la maximum de ceea ce ai. Pentru că nu poți să prevezi sinergia efectului care va avea loc atunci când acei oameni se strâng împreună. Unele lucruri nu vor fi utile, însă depinde de lider să ridice așteptările grupului și să îî facă conștienți de oportunitățile aflate în fața lor.

Liderul trebuie să aibă încredere că acest grup își va găsi direcția proprie.

3. Oricând începe este timpul potrivit. Atunci când vorbim de creativitate și învățare pe bune, ceasul poate fi un impediment și nu un ajutor. Lucrurile vor începe atunci când sunt gata să înceapă. Atunci când acel moment creativ se materializează, pare că își creează propriile ancore temporale. Liderii unui eveniment Open Space trebuie să se focalizeze pe procesul creativ și să uite de ancorele temporale. Evident că orice eveniment de genul acesta are un început si un sfărșit programat, dar tot ce se întâmplă între, trebuie să aibă cursul lui.

4. Când se termină, se termină. Creativitatea și invățarea profundă au propriul ciclu de viață. Pot să ia mai mult sau mai puțin timp, dar atunci când ajung la final, sunt gata și nu mai pot fi resuscitate.

Un eveniment Opens Space are o singură lege. Toți participanții trebuie să o vadă, altfel procesul nu va avea loc. Aceasta este regula Celor două Picioare. Asta înseamnă că toți participanții au doua picioare și trebuie să le folosească. Responsabilitatea succesului acestui tip de eveniment îi revine unei singure persoane: propriei persoane. Fiecare participant poate să contribuie esențial și trebuie să o facă. Daca participantul simte că acolo unde este nu are o participare activă, își va folosi cele două picioare pentru a găsi acel grup în care contribuția lui este importantă. Această mutare trebuie să fie relaxată și să onoreze oamenii al căror spațiu l-ai ocupat până atunci.

de Adriana Boros

Înscrie-te acum la Prima neConferinţă UpGrade în Educaţie

Completează acum acest formular dacă:

  • Eşti preocupat de educaţie;
  • Crezi că educaţia trebuie să dezvolte personalitatea şi să răspundă nevoilor fiecărei persoane;
  • Crezi că sistemul are nevoie de îmbunătățiri și că lucrul de echipă mișcă lucrurile;
  • Eşti profesor, părinte, elev, student şi vrei să ştii mai multe despre educația alternativă;
  • Eşti autoritate publică, reprezentant ONG sau ai o iniţiativă privată în domeniul educaţiei şi vrei să ştii ce fac alţii în acest domeniu sau să împărtăşeşti experienţa ta.

Şi ne vedem pe 18 mai 2014, ora 11.00 la Biblioteca Municipală B.P. Haşdeu din Chişinău la Prima neConferinţă UpGrade în Educaţie. Acolo:

  • vei cunoaşte oameni cu preocupări similare
  • vei afla despre proiectele educaţionale de succes din RM
  • vei descoperi oportunităţi pentru dezvoltare personală şi organizaţională
  • vei putea propune spre discuţie subiectele care te preocupă.

Ce este o neConferinţă?

Spre deosebire de o conferinţă clasică, unde sunt invitaţi experţi pentru a-i învăţa ceva pe participanţi, conţinutul unei neConferinţe este livrat de însăşi participanţi. La un moment dat, cineva care participa la multe conferinţe, şi-a dat seama că discuţiile cele mai interesante şi mai utile se întâmplau în pauzele de cafea, când participanţii făceau schimb de experienţă şi nu în timpul prezentărilor lungi şi de multe ori plicticoase. Şi atunci a avut ideea creării unor neConferinţe (unConferences) într-un cadru mult mai informal şi deschis, pentru ca  participanţii să poată interacţiona cât mai mult unul cu celălat. Organizatorii setează cadrul pentru întâlnire şi discuţii, stabilesc tema, în cazul nostru Cum putem accelera inovația în educație? iar participanţii propun subiecte de discuţii în jurul cărora se construiesc ateliere.

La o neConferinţă se porneşte de la premiza că fiecare dintre noi are o experienţă mai mare sau mai mică, în cazul nostru în educaţie (fie ca beneficiar al sistemului de educaţie, prestator de servicii educaţionale, autoritate responsabilă de educaţie, părinte etc.), iar împărtăşind această experienţă îi vei ajuta pe ceilalţi să înţeleagă mai bine unde se situează în tabloul întreg al educaţiei din Moldova. O neConferinţă este importantă în primul rând pentru networking şi pentru a înţelege ce fac şi cum gândesc ceilalţi, iar cunoscându-ne vom găsi partenerii şi soluţiile pe care le căutăm.

Fiecare participant poate propune subiecte de discuţii sau poate lansa întrebări. Aceste subiecte şi întrebări se vor transforma în ateliere, care pot fi de mai multe tipuri:

  • Atelier-dilemă – se lansează o problemă, întrebare care îi macină pe mai mulți și împreună, prin discuţii  încercați să găsiți soluții;
  • Atelier-resursă – despre un proiect sau o metodă care funcționează și vrei s-o împărtășești cu ceilalți. Prezentarea se face 5-10 minute, restul timpului fiind dedicat discuțiilor în jurul metodei sau proiectului.
  • Atelier-discuție – propui un subiect despre care vrei să afli mai multe puncte de vedere.

Agenda zilei se va face în funcţie de propunerile de ateliere care vor veni. Mai multe detalii despre cum poţi iniţia un atelier găseşti aici.

Scrie-ne în comentarii sau la upgradeineducatie@gmail.com ce subiecte te-ar interesa şi ce fel de atelier ai vrea să moderezi.

Având în vedere că acest eveniment are loc datorită implicării voastre în crearea comunității, contibuția fiecărui participant începe de la 50 lei. Pentru comoditate și acces rapid, vă punem la dispoziție serviciul iTicket.logo (1)

Mai multe detalii despre motivaţia organizării Primei neConferinţe UpGrade în Educaţie găseşti aici.

Detalii de contact: 069992323/069628286

email: upgradeineducatie@gmail.com

Logo_mic

image description