Cum a fost la Atelierul #1 dedicat Educației Alternative din RM

La Atelierul #1 UpGrade în Educaţie din 19 februarie 2015, dedicat Educaţiei Alternative din Moldova au participat persoane care reprezintă proiecte educaţionale din mediul ONG şi privat din Chişinău, dedicate copiilor şi adulţilor.20150219_211021

Participanții au fost:

Tatiana Zavtoni-Oprea – Centrul Educational INGENIUM

Andrei Panciuc – Traininguri.md

Raisa Răzmeriță – CIDDCM

Stela Babii – Evolio-Consulting SRL

Ana Ghilaș – ”Grădinița Părinților”

Claudia Danii – CIDDCM

Maria Pislari – Centrul Educational Ingenium

Anna Susarenco – “Pune Umarul”, Youth Advocacy Group for UN Education First (YAG- UNEF),  Y-PEER Moldova

Olga Gordila – Foundation for Advancement of Moldova

Dumitrita Butnaru – fondator UpGrade in Educatie

Adriana Boros – Clubul Părinților Conștienți, fondator UpGrade in Educație

Victoria Coroban – www.cueducatiacefacem.com, fondator UpGrade in Educație

Cătălina Molodoi – fondator UpGrade in Educatie

SmartStart Academy

Cei mai mulţi au participat pentru prima dată la un eveniment UpGrade în Educaţie. Majoritatea şi-a arătat interesul pentru continuarea acestor întâlniri (cei mai mulţi au optat pentru întâlniri lunare), dar a menţionat că e foarte important să definim scopul pe termen mediu şi lung al întâlnirilor, formatul lor şi subiectele pe care le vom aborda. Aşa se face că următorul Atelier va fi dedicat acestor discuţii.

Ce am înţeles la Atelierul #1

  • Educaţia alternativă în Moldova este sporadică şi slab dezvoltată.
  • Avem mai multe oferte de educaţie non-formală, decât de educaţie alternativă. Pentru a face deosebire între educaţia alternativă, formală, non-formală şi informală am încercat să le definim în funcţie de scopul pe care îl are fiecare, metodele folosite, formă de organizare, finanţare şi am văzut că este dificil să faci o delimitare foarte exactă. În linii generale, pentru a înţelege despre ce vorbim am convenit că:

Educaţia formală este cea care se face în reţeaua de şcoli publice de stat, conform standardelor şi metodelor elaborate de Min. Educ. în cadrul programului de bază obligatoriu (dar modelul poate fi regăsit şi în şcoli private)

Educaţia alternativă reprezintă grădiniţele şi şcolile care oferă metode alternative la modelul standard de stat pentru programul de bază obligatoriu.

Educaţia non-formală este cea care se face în afara programului obligatoriu (după lecţii, în weekend, în vacanţe, după ieşirea din sistemul de educaţie) în cadrul activităţilor extraşcolare, cluburi sportive, artistice, de interese, workshopuri, traininguri, şcoli de vară şi poate avea loc pe toată durata vieţii.

Educaţia informală este cea care se întâmplă sporadic şi la întâmplare (de la TV, de pe reţele sociale, în discuţii cu prietenii etc.)

  • Educaţia alternativă în Moldova se adresează în special copiilor şi este reprezentată de proiectele Pas cu Pas (grădiniţă şi şcoală primară în Chişinău şi Bălţi), Şcoala Waldorf (grădiniţă şi şcoală completă, clasele I-XII), Grădiniţa Părinţilor, mini grădiniţa Ingenium.

Am identificat următoarele bariere în dezvoltarea educaţiei alternative în Moldova:

1. Legislative (până în 2014 legislaţia RM referitor la educaţia alternativă conţinea prevederi sumare. Potrivit noului Cod al Educaţiei, alternativele educaţionale sunt acceptate cu condiţia respectării standardelor educaţionale stabilite de Ministerul Educaţiei. Deocamdată (în lipsa unor regulamente specifice) nu este foarte clar cât de mare va fi controlul şi influenţa statului în educaţia alternativă). Exemplul de până acum a Şcolii Waldorf ne arată că din cauza cerinţelor impuse de ME, metoda Waldorf putea fi aplicată doar în proporţie de 50% în învăţământul primar şi 20% în cel gimnazial.

din Codul Educaţiei

Articolul 38. Alternativele educaţionale

(1) Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată în baza pluralismului educaţional prin admiterea alternativelor educaţionale în sistemul naţional de învăţămînt.

(2) Alternativele educaţionale, publice şi private, se înfiinţează cu aprobarea Ministerului Educaţiei, conform legislaţiei în vigoare.

(3) Modul de organizare, funcţionare, evaluare şi acreditare a alternativelor educaţionale se stabileşte de Ministerul Educaţiei.

(4) Alternativele educaţionale beneficiază de autonomie organizaţională şi funcţionează în conformitate cu stan-dardele educaţionale de stat şi cu specificul alternativei.

2. Sistemele alternative din Moldova au o ofertă incompletă. Pas cu Pas doar pentru grădiniţă şi şcoală primară, iar Waldorf nu poate fi implementat ca sistem complet din cauza cerinţelor ME.

3. Finanţarea. Finanţarea din bugetul de stat se face cu “preţul” adaptării metodei la cerinţele ME. În cazul iniţiativelor private nu se aplică principiul “Banul urmează copilul”

4. Calificarea specialiştilor. Nu toţi specialiştii care activează în sistemele alternative înţeleg şi aplică corect metoda.

5. Acces limitat – cererea este mai mare decât oferta. În oraşele mici şi în mediul rural nu există sisteme alternative de educaţie.

6. Mentalitate. Sistemele alternative sunt înţelese greşit de o parte din populaţie, unele fiind percepute ca “secte” sau ca şcoli doar pentru copiii cu nevoi speciale. Nu este conştientizată importanţa unei mari diversităţi de oferte educaţionale pentru dezvoltarea educaţiei la nivel naţional şi satisfacerea nevoilor de educaţie a cât mai mulţi copii şi adulţi.

E important şi faptul că:

  • Metode alternative de educaţie se regăsesc sporadic şi în cadrul învăţământului formal. Unii profesori, ocazional sau constant, aplică metode alternative de predare (lucrul în grup, aplicarea practică a cunoştinţelor, lucrul pe proiecte etc.) Astfel înţelegem că sistemele alternative şi cel formal nu sunt două abordări izolate şi total independente.
  • Fiecare dintre abordări formal sau alternativ are avantaje şi dezavantaje.

Astfel:

  • Ar fi utilă o mai bună comunicare şi schimb de experienţă între diverse sisteme de educaţie.
  • Forma de organizare şi metodele de predare trebuie alese în funcţie de scopul educaţiei şi în funcţie de nevoile celui ce beneficiază de ea.
  • Principiul banul urmează copilul ar trebui aplicat fără excepţii pentru toate tipurile de educaţie ce asigură pregătirea de bază inclusiv cele private (părinţii ar achita diferenţa între costul studiilor într-o şcoală privată şi banii per elev din bugetul de stat). Astfel, statul ar asigura acces în condiţii egale la educaţie pentru toţi copiii.

În urma acestei discuţii apar următoarele întrebări:

Care este scopul educaţiei?

Care sunt nevoile de învăţare ale copilului, dar şi ale persoanei pe tot parcursul vieţii?

Cine decide asupra educaţiei? Cui îi aparţine ultimul cuvânt?

Cum asigurăm o comunicare mai bună între toate părţile implicate (copii, părinţi, pedagogi, autorităţi, angajatori)?

Advertisements

One thought on “Cum a fost la Atelierul #1 dedicat Educației Alternative din RM

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s